In concepția Papei Ioan Paul al II-lea - Creștinismul - religia europenilor

 

La anul 1000, populația globului, 200 de milioane, trăia la cheremul tiranilor tribali, cu superstiții, boli, foamete. Progesul generat de Europa, face ca azi 6 milarde sa trăiască în condiții incomparabile. Expectativa de viață e de trei ori mai mare. Religia iudaicocreștină a depășit superstițiile, credința oarbă în caracterul ciclic al timpului și a introdus noțiunea lineară de proges. Imitația Creatorului, Imago Dei, obligatorie pentru fideli, face ca omul, devenind el însuși creator, sa stăpânească el natura, nu invers, ca la păgâni. Mănăstirile au salvat cultura latină periclitată de năvălirea barbarilor, au propagat valorile muncii fizice și intelectuale, au devenit și întreprinderi cu evidența costurilor și a profitului, care era reinvestit, folosit pentru noi investiții, nu consumat. Înălțarea catedralelor era modelul vizibil al investițiilor mai multor generații. Puțini la număr, călugării descopereau și promovau tehnologii productive. În evul mediu o treime din Europa era condusă direct de Biserică, în limba latină, cu codul canonic romano-catolic. Europa nu e numai un loc geografic - spune Papa Ioan Paul II -, ci înainte de toate e o noțiune culturală și istorică, care s-ar forma prin forța creștinismului... el domină Europa din toate punctele de vedere... este elementul central și definitoriu al întregii istorii a continentului... Creștinismul a imprimat continentului european identitatea proprie... care s-a consolidat pe antichitatea clasică și pe diferitele contribuții etnice și culturale de a lungul secolelor. Se poate afirma pe bună dreptate - credința creștină a format cultura europeană... lăsând la o parte ruptura dureroasă dintre Occident și Orient. Creștinismul a devenit religia europenilor și influența sa este considerabilă, chiar dacă în epoca modernă, s-a proliferat secularismul... Bineînțeles: Nu poate fi trecut cu vederea, că Europa trece printr-o criză a valorilor. ai e important să-și regăsească adevărată identitate. Procesul de integrare a unor țări în Uniunea Europenă nu trebuie să se orienteze numai după aspecte economice și geografice, ci trebuie urmărită reînoirea unitații de valori, care se exprimă în valorile dreptului și ale vieții... Biserica a promovat valorile, care contribuie la prețuirea culturii europene pretutindeni lumea pe lângă această moștenire nu trebuie să se piardă. «Azi, «Se creează impresia unei culturi europene în care omul înbuibat trădează prin tăcere, el viețuieste ca și cum n-ar exista Dumnezeu.» Adevăruri exprimate de papă, simultan cu Silvio Berlusconi, Președintelui Consiliului UE, care vrea integrarea imediată a Rusiei, Turciei, Israelului. Bulgaria, România sunt deja în anticamera UE. Dacă s-ar integra Rusia pravoslavnică, Ucraina și Moldova n-ar avea alta perspectivă. Cu integrarea Turciei musulmane, Bosnia, Albania, Serbia etc. ar fi în aceeași situație. Israelul, cu cetățeni de proveniență europeană, n-ar fi o problemă în UE. Apoi Siria, Egiptul, Libia... au fost provincii romane. Maroco cere din 1987 aderarea. ai dacă UE se mărește în anul 2004 cu încă zece țări, majoritatea foste comunisto-ortodoxe, extinderea este și o victorie a papei din Polonia, care în urmă cu un sfert de secol și-a început pontificatul cu apelul «deschideți granițele popoarelor», Cortina de Fier. UE nu precizează numarul țărilor care vor fi integrate în viitor. Momentan se codifică în Constituție moștenirea comună tuturor europenilor - Creștinismul. Porțile Europei sunt desigur larg deschise în primul rînd ortodocșilor, apoi valorile UE, întregii lumi.

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen